Extrem de multe femei sunt batute cu salbaticie de „partenerii” lor!

De ce femeile se las bătute de bărbaţi?


„Mă bate, înseamnă că mă iubeşte” – iată o învăţătură populară, se pare, de inspiraţie rusească, de care se ghidează femeile care iartă pumnii soţilor.

Şi totuşi, de ce iartă? Mai mulţi etnologi, folclorişti şi psihologi cu care am discutat aduc două explicaţii principale: prima ţine de tradiţiile de supuşenie a soţiei faţă de soţ, care se transmit fidel din generaţie în generaţie; a doua este sărăcia, care le opreşte pe femei să plece de la bărbatul bătăuş şi să-şi ia viaţa de la capăt.

Bătaia, o tradiţie naţională

Şi acum, în anumite localităţi ale republicii, este păstrată tradiţia de a bate, la nunţi, cu biciuşca zestrea miresei, pentru a-i arăta femeii că trebuie să se supună bărbatului. Potrivit unui alt obicei, dispărut deja, femeia trebuia să-şi descalţe soţul şi primea de fiecare dată, în schimb, o lovitură formală cu biciuşca. E vorba de o bătaie rituală care nu doare, dar e aplicată pentru a-i arăta femeii locul. La acest lanţ de tradiţii se adaugă şi proverbele înrădăcinate în multe gospodării: „Femeia nebătută e ca şi casa nemăturată” („ca şi brazda nearată”, „ca şi moara neunsă”), „Dintele de minte la femeie iese după moarte”, „Decât muiere de aur mai bine bărbat de paie”.

Mai în şagă, mai în serios, „ritualul” pălmuirii nevestei s-a transmis din generaţii în generaţii, fiind valabil şi astăzi. Gândindu-se că tradiţiile nu se schimbă, ca şi istoria, femeile moldovence s-au adaptat realităţii, dar au găsit, în schimb, tertipuri pentru a-şi „îndulci” amarul. Bunăoară, atunci când îşi văd bărbatul aghesmuit, ies tiptil din ogradă şi revin acasă abia seara târziu, când acesta, fie doarme, fie e sătul, adică în apele lui.

Femeile iau bătaie, indiferent de ce studii au

Să revenim, însă, la întrebarea din capul materialului: cine sunt femeile care se lasă bătute de bărbaţi? Studiul IMAS, făcut la solicitarea proiectului „Noi perspective pentru femei”, arată că 20% din femeile care au suferit cel puţin o formă de violenţă fizică domestică au studii medii incomplete, tot atâtea – au absolvită şcoala generală/profesională, 12% au diplomă de liceu/colegiu, iar 14% au studii superioare, inclusiv, masterat, doctorat. Deci, în baza acestor date constatăm că sunt bătute atât femeile cu studii superioare, cât şi cele care au absolvite zece clase de şcoală. De asemenea, acelaşi studiu a arătat că mai expuse violenţei masculine sunt femeile de la sate, în special, cele din nordul şi sudul republicii. Majoritatea femeilor bătute se plâng de sănătate, 49% sunt disperate şi spun că nu pot face faţă problemelor de viaţă. Totodată, 90% din victime provin din familii sărace, iar 47% au recunoscut chiar că au suferit de foame în ultimii ani.

Sărăcia e şi cauza, şi consecinţa

Sociologii spun că sărăcia este prima cauză ce duce la violenţă domestică şi tot ea este unul din motivele principale care le face pe femei să nu-şi apere drepturile încălcate şi să-şi pedepsească, astfel, soţii violenţi. Deşi sunt nemulţumite de violenţa soţului, femeile nu rup relaţia, pentru că nu au bani pentru a-şi lua viaţa de la început. Ori, bruma de avere adunată împreună cu soţul, împărţită în jumătate, înseamnă o sărăcie şi mai mare.

Femeile abuzate sunt poate unul din marile mistere asupra caruia multi se intreaba. Oare cum pot, oare cum suporta sa stea si sa indure cand stiu de fiecare data ca urmeaza sa se intample acelasi lucru?

Teoriile psihologice ofera o multitudine de explicatii pentru acest „fenomen” iar psihoterapia propune solutii din ce in ce mai complexe pentru a rezolva aceste situatii. Si totusi, exista multe femei abuzate care vor suporta acest abuz toata viata si vor ajunge, mai devreme sau mai tarziu sa suporte consecinta ultima a acestui abuz: moartea. Moartea nu inseamna doar incetarea functiilor fiziologice ale trupului nostru, ea poate insemna si izolare sociala, lipsa increderii in sine, devalorizarea proprie, negarea propriilor nevoi, dorinte si drepturi, adica negarea lui a fi.

Abuzul poate fi fizic, sexual dar si emotional. Abuzul emotional poate aparea singur, dar este intotdeauna insotitorul celorlalte doua forme de abuz: cel fizic si cel sexual.

Abuzul este intotdeauna savarsit de o persoana de incredere, ruda sau apropiat, o persoana aflata intr-o pozitie care ii pemite sa abuzeze si sa profite de increderea care i-a fost acordata.

De cele mai multe ori abuzul anihileaza orice capacitate de aparare si distruge insusi sensul lui  in lume.

Femeile sunt cel mai des abuzate pentru ca cel mai adesea ele se afla in pozitii de victime sigure, datorita rolului lor, mentalitatilor, conformatiei fizice si caracteristicilor mentale determinate social.

Desi in abuzul fizic si cel sexual siguranta vietii insasi este amenintata, abuzul emotional este cel care distruge de fapt orice urma de impotrivire din partea femeii. El este cel care creaza de fapt alienarea de la tot ceea ce inseamna nevoi, dorinte, drepturi. El distruge increderea in sine a persoanei si in propriile capacitati de a gasi solutii eficiente pentru a iesi din situatia insuportabila.

Femeile abuzate ajung sa isi piarda increderea in ele insele, se desconsidera, ajungand sa creada tot ceea ce le spune abuzatorul, se tem pentru ca nu cred ca s-ar putea descurca si singure, sunt dependente de abuzatorul lor si terifiate atat de abuz dar si de ceea ce ar putea insemna viata pe cont propriu.

Abuzul inseamna durere dar pentru multe femei, poate insemna, in mod paradoxal, singurul mod de viata cunoscut si sigur.

Daca faci parte din randul femeilor abuzate, primul pas pe care il poti face este sa incepi sa iti imaginezi ca exista si alte oportunitati. Poti gasi alternative mai intai in mintea ta si cand aceasta este suficient de pregatita le poti gasi si in afara, poti incepe sa le cauti. Ajutorul poate veni din multe parti daca il ceri, trebuie insa sa il doresti suficient de mult.

Psihoterapia te poate ajuta sa iti redescoperi respectul de sine, curajul, resursele si puterea de a merge mai departe. Poti reinvata sa te iubesti pe tine, sa te apreciezi si sa iti redescoperi valoarea. Prin insasi faptul ca esti fiinta umana meriti sa traiesti si ai valoare!

VIOLENŢA IN FAMILIE

…respectarea drepturilor omului trebuie să

facă parte din educaţia globală şi din

demnitatea omului, iar toate aspectele

violenţei fizice sau mintale împotriva

persoanei umane constituie o violare a

drepturilor sale ”

Din punct de vedere clinic o definiţie larg acceptată a violenţei domestice este aceea formulată de Stark si Flitcraft:

”Violenţa domestică este o ameninţare sau provocare, petrecută în prezent sau în trecut, a unei răniri fizice în cadrul relaţiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Atacul fizic sau sexual poate fi însoţit de intimidări sau abuzuri verbale; distrugerea bunurilor care aparţin victimei; izolarea de prieteni, familie sau alte potenţiale surse de sprijin; ameninţări făcute la adresa altor persoane semnificative pentru victimă, inclusiv a copiilor; furturi; controlul asupra banilor, lucrurilor personale ale victimei, alimentelor, deplasărilor, telefonului şi a altor surse de îngrijire şi protecţie”.

Se numeşte „violenţa în familie” orice act vătămător, fizic sau emoţional care are loc între membrii unei familii. Abuzul în interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni şi familie, ameninţări şi atacuri care în unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Deşi până de curând s-a presupus că femeia este cel mai adesea victima violenţei în familiei, în urma unor cercetări s-a descoperit că de fapt numărul bărbaţilor agresaţi este destul de mare. Experţii care cercetează această problemă sunt de acord că violenţa este un fenomen larg răspândit, mult mai răspândit decât arată sondajele, pentru simplu fapt ca unele fapte nu sunt raportate poliţiei sau spitalelor.

Familia care constituie un teren de manifestare a violenţei domestice devine mai puţin transparentă şi deschisă mediului social imediat: familia lărgită, vecinii, prietenii, colegii. Este evidentă izolarea socială a acestor familii. Ele capătă o stigmă în ochii celorlalţi şi în acelaşi timp un sentiment de stigmă şi culpă care le face să se izoleze.

Soţul violent nu doreşte ca soţia lui să întreţină relaţii sociale în cadrul cărora să-şi poată mărturisi suferinţa şi eventual să poată primi un sprijin.

Pe de altă parte, bărbaţii violenţi au ca şi caracteristici de personalitate lipsa abilităţilor şi a bucuriei de a comunica. Pentru partenerii violenţi, a comunica, în mediul intim al căminului, devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe celălalt, în vreme ce, la locul de muncă rămâne o rutină de relaţionare superficială cu ceilalţi, un rol jucat în limitele orelor de serviciu.

Influenţe asupra dezvoltării copiilor

Funcţia principală a familiei, creşterea copiilor, este distorsionată cu largi şi dramatice consecinţe în viitor. Perturbarea acestei funcţii se petrece în general, ca o stare de boală cronică ce se acutizează în momentele evenimentelor de violenţă. Cercetările arată că trauma copiilor care cresc într-o atmosferă de violenţă, chiar dacă nu ei sunt victimele directe, este mai intensă şi cu consecinţe mai profunde şi mai de durată decât în cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor şi neglijării din partea părinţilor (Catheline, Marcelli, 1999).

Într-o familie bântuită de violenţă, copiii cresc într-o atmosferă în care nevoile lor de bază (nevoia de siguranţă, de viaţă ordonată, de dragoste) sunt profund neglijate.

Funcţiile parentale nu mai pot fi împlinite. O mamă victimă a violenţei soţului este mai puţin capabilă să asigure îngrijirile de bază necesare copilului (hrană, casă, igienă, haine, sănătate fizică) sau să-l protejeze pe acesta de răniri, accidente, pericole fizice sau sociale. Copleşită de ruşine pentru ceea ce i se întâmplă, de sentimentul eşecului în cea mai importantă relaţie interpersonală, de teroare, de autoacuzaţii (Polman,1994) femeia nu mai este capabilă de a juca nici unul din rolurile impuse de viaţa familiei.

În atmosfera de violenţă, copilul devine cel mai adesea neglijat, expus tuturor relelor, de fapt rămâne într-o singurătate umplută doar de ţipetele celor din jur. Această situaţie este probabil şi explicaţia numărului mare de accidente domestice ale căror victime sunt copiii.

Copiii care cresc în familii violente dezvoltă comportamente şi o condiţie fizică ce-i face uşor de recunoscut. Ei prezintă:

  • Probleme fizice, boli inexplicabile, expuşi la accidente în casă şi în afara casei, dezvoltare fizică mai lentă;
  • Probleme emoţionale şi mentale: anxietate mărită, simţământ de culpabilitate, frica de abandon, izolare, mânie, frica de răniri şi moarte;
  • Probleme psihologice: neîncredere în sine, depresie, comparare cu viaţa mai fericită a colegilor;
  • Probleme de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalţi, probleme cu somnul, enurezie, bătăi, fuga de acasă, sarcini la vârste mici, relaţii pentru a scăpa de acasă, mutilare, consum de droguri şi alcool, comportament defensiv cu minciuna
  • Probleme şcolare – neîncredere, eliminare, schimbări bruşte în performanţele scolare , lipsa de concentrare, lipsa de maniere sociale

    dentificare cu eroi negativi.Un lucru mai puţin luat în considerare până acum este faptul că în rândul tinerilor a crescut fenomenul sinuciderii, a tentativelor de suicid şi că pe primul loc în rândul cauzelor se află climatul familial deteriorat şi slaba comunicare în cadrul familiei.

    Deşi incidenţa fenomenului este în scădere, se manifestă o acutizare a lui, în sensul creşterii intensităţii violenţei (acte de cruzime).

    Numărul mare de copii victimizaţi în familie dar şi violenţe crescute între concubini, care în prezent, potrivit legislaţiei în vigoare, nu beneficiază de statutul de „familie”.

    Cu cine puteţi discuta?

    • Unde puteţi merge pentru sprijin şi sfaturi dacă sunteţi implicată într-o relaţie violentă?
    • Dacă aţi fost victima unei violenţe este bine să ştiţi că există anumite organizaţii care vă pot acorda sprijin.
    • Refugiile oferă protecţia în caz de urgenţă şi adăpost temporar, sfaturi, informaţii şi o serie de alte servicii pentru femeile şi copii care fug de violenţă.
    • Serviciile sunt confidenţiale şi complet gratuite.

    Poliţia

    • Violenţa domestică reprezintă un domeniu care este considerat de poliţie ca fiind o problemă foarte gravă.
    • La poliţie veţi găsi atât înţelegere cât şi ajutor şi sfaturi practice.
    • Puteţi cere să vorbiţi cu o femeie poliţist şi dacă doriţi vi se poate acorda ajutor pentru a merge la o unitate sanitară sau la un loc de refugiu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: